Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Vineri, 04 Mai. 2012, 13:23
0
3100

Gabor Tompa: „Trebuie mers, în continuare, pe risc”

8377_
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

După ce o echipă a Teatrului Maghiar de Stat Cluj a susţinut o serie de cinci reprezentaţii în Columbia în luna aprilie, pentru regizorul Gabor Tompa urmează un spectacol la Praga. Cunoscutul regizor, care este directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj din anul 1990, pregăteşte la sfârşitul lunii mai, în data de 30, la invitaţia Teatrului Naţional din Cehia, spectacolul “Rinocerii” de Eugene Ionesco.

Spectacolele Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca sunt tot mai prezente pe scena artistică mondială. Recent, actorii şi echipa managerială a comediei "Leonce şi Lena" au participat la Festivalul de Teatru de la Bogota, Columbia, cel mai mare festival de teatru din lume. În interviul pe care l-a acordat cotidianului Transilvania Reporter, Gabor Tompa a vorbit despre cheia succesului compaiei teatrale pe care o conduce, dar şi despre pericolul transformării instituţiilor de artă în locuri de „prostituţie” spirituală.

Reporter: Teatrul Maghiar este încă din anul 2008 membru al Uniunii Teatrelor din Europa. Care sunt avantajele?

Gabor Tompa: Avantajele sunt extraordinare, reuşim să promovăm cultura teatrală clujeană şi Teatrul Maghiar din România într-un circuit important, teatre foarte puternice, naţionale, alese de Uniunea Teatrelor din Europa, recunoaştere a valorii teatrului şi a programului artistic, avem mult mai mari şanse de a circula, de a face schimburi de spectacole. Avem responsabilitatea de a ne asuma nişte obligaţii de cooperare artistică internaţională atât de benefică şi publicului clujean. 

Cât de frecvente sunt aceste „schimburi” între teatrele partenere? 

Foarte frecvente. Aproximativ o treime a teatrelor membre în Uniune au prezentat spectacole la Cluj. Sunt unele ateliere tematice în care abordăm cele mai importante fenomene ale societăţii europene, ale Uniunii Europene, cu crizele lor, cu schimbările lor. Teatrul după părerea mea rămâne cel mai bun ambasador al culturii în lume. Intrarea în Uniunea ese condiţionată de programul artistic şi valoarea unei trupei de teatru. Constanţa nivelului artistic este determinantă pentru hotărârea uniunii teatrale de a admite în rândul membriilor săi un teatru nou. Dacă un director care este cooptat în Uniune pleacă sau demisionează, atunci Teatrul va fi suspendat pe o perioadă de doi ani, până când noua conducere îşi va confirma intenţiile şi va oferi o garanţie de valoare. 

Este Teatrul Maghiar într-o direcţie bună în raport cu scena artistică mondială?

La ora actuală Teatrul Maghiar este cel mai premiat teatru la UNITER cu 12 nominalizări la categoria cel mai bun spectacol în 20 de ani şi cu şase premii de cel mai bun spectacol, dincolo de premiile individuale.  Despre Teatrul Maghiar se vorbeşte la ora actuală ca despre unul dintre cele mai puternice teatre la nivel european. Aceste semnale pe care le primim în permanenţă, fie în ţară, fie în străinătate, reacţia publicului în diverse ţări, în diverse oraşe, ne-a convins că trebuie acest drum continuat, trebuie mers în continuare pe risc, pe căutări ale unor mijloace de expresie noi, mereu în pas cu epoca, nu putem să ne întoarcem înapoi, ar fi chiar nociv din toate punctele de vedere să căutăm nişte soluţii în trecut. Teatrul a trecut şi prin nişte „cruciade” fioroase clujene aduse împotriva lui în ultimii 20 de ani, cruciade în spatele cărora se regăsesc forţe extremiste, mediocre care doresc perpetuarea spiritului de turmă şi transformarea instituţiilor de artă în locuri de „prostituţie” spirituală a unor distracţii ieftine şi nu văd lumea sau soluţiile pentru azi decât prin întoarcerea la trecutul obscur, care a generat tragedii de proporţii mondiale, precum Războiul sau Holocaustul. Nu trebuie să acceptăm asemenea compromisuri şi să continuăm să urmăm programul artistic prin profesionalism şi responsabilitate. Fără asumarea eşecurilor nu putem merge mai departe, avem nevoie şi de critică, bazată pe dorinţa de îmbunătăţire.

Care sunt la ora actuală pilonii de rezistenţă ai Teatrului Maghiar?  

Teatrul Maghiar a tot experimentat cu diverse echipe manageriale şi de marketing, întinerirea trupei la toate nivelurile mi se pare o sarcină foarte importantă. La ora actuală majoritatea actorilor au sub 35 de ani, peste 70 sau 80 la sută din companie.  Nu este o ruşine să preluăm anumite practici teatrale care sunt benefice şi care funcţionează cum este spre exemplu Jurnalul de repetiţii. Acesta face ca transparenţa în instituţii să fie foarte mare. Fără responsabilitatea personală nu există la ora actulă echipă modernă. Avem nevoie de oameni cu iniţiativă care îşi asumă responsabilităţi proprii.

Montaţi în aceste zile la Praga spectacolul “Rinocerii”. De ce tocmai Praga?

Teatrul Naţional din Praga, o instituţie care este chiar mai veche decât teatrul nostru, înfiinţat în 1792, membru al Uniunii Teatrelor din Europa, din care şi Teatrul Maghiar din Cluj face parte, m-a invitat să pun în scenă „Rinocerii” de Eugen Ionescu ca un prim pas în colaborarea dintre teatrele noastre. Parteneriatul va continua cu un schimb de spectacole, noi vom aduce la Praga „Leonce şi Lena” în primăvara anului 2013, iar ei vor veni la Festivalul „Interferenţe”, cu spectacolul „Nunta lui Figaro” şi cu „Aşteptându-l pe Godot”. Este un teatru extraordinar de bine organizat, care dispune de patru săli de spectacole, de la 2000 de locuri până la 100 de locuri şi e un teatru de repertoriu care are pe afiş mai mult de 30 de titluri la ora actuală.

Este spectacolul „Rinocerii” o piesă actuală pentru publicul de teatru?

„Rinocerii” este o piesă actuală din punct de vedere al depersonalizării individului, al descompunerii gândirii şi al limbajului uman. Vorbeşte despre fenomenul globalizării într-un fel, un fenomen care trece neobservat, dar şi de pericolul revenirii unor timpuri nedorite, din anii ’30, Republica din Weimar, extremismul din Europa a prins din nou aripi, există ţări chiar vecine unde majoritatea parlamentară este de extremă dreapta. E un pericol de care trebuie să fim conştienţi să evităm repetarea istoriei.„Rinocerii” nu s-a mai jucat în Cehia de multă vreme şi mi se pare că este o piesă care va reveni puternic în actualitate, este o piesă care nu s-a montat mult nici în România în ultima vreme, ultimul spectacol a fost la Teatrul Naţional din Iaşi, în urmă cu doi ani, eu am realizat spectacolul în 2005 la Sibiu, practic cu aceeaşi echipă de realizatori, Helmut Stürmer scenografia, Carmencita Brojboiu costumele şi Vasile Şirli muzica. În repezentaţia de la Praga am dezvoltat puţin acea idee de la Sibiu, spaţiul este diferit, dar am mers mult mai puternic pe faptul că într-un orăşel mic de provincie, de fapt provincia nu trebuie să fie neapărat orăşel mic, spiritul de provincie se poate observa de la Paris până la Cluj, de multe ori, este foarte prezentă contaminarea cu această idee a globalizării, a spiritului de turmă, a acceptării compromisurilor de la mic la mare şi atunci ne trezim prea târziu, ne trezim într-o societate în care suntem manipulaţi, în care nu mai avem posibilitatea de a ne face auzită vocea şi atunci catastrofa este inevitabilă.

Cum a fost receptat spectacolul „Leonce şi Lena” la festivalul de Teatru de la Bogota la care aţi participat în luna aprilie?

„Leonce şi Lena” a avut parte de o primire extraordinară la Bogota, unde are loc cel mai mare festival de teatru din lume în ceea ce priveşte numărul şi amploarea spectacolelor. Este un festival cu 800 de spectacole de pe toate continentele, un festival care se desfăşoară de-a lungul a trei săptămâni şi este presărat de workshop-uri, ateliere teatrale, creaţii alternative ale unor tineri, dar şi de mari spectacole din toată lumea. România a fost ţara invitată special, alături de Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, care a fost prezent cu două spectacole. La sfârşitul reprezentaţiilor şi la încheierea festivalului, spectacolul „Leonce şi Lena” a fost ales în topul primelor zece spectacole ale Festivalului. 

Au avut reprezentaţiile companiei clujene un public numeros?

Am jucat într-un spaţiu foarte mare, aproape 1000 de locuri, a fost o premieră pentru un spectacol care s-a realizat într-o formulă cvasistudio cu 150 de spectatori. La Bogota am avut aproximativ 4000 de spectatori în cinci reprezentaţii, deci peste 700 de spectatori de spectacol. Spectatorii au reacţionat cu entuziasm şi sensibilitate şi la text şi la joc. Este o experienţă asemănătoare celei pe care am avut-o la Seul, anul trecut cu „Richard al III-lea”, unde am avut parte de cel mai sensibil public din istoria spectacolului respectiv. Ca urmare a participării spectacolului „Leonce şi Lena” la Bogota, acesta a fost invitat si la Caracas şi la Mexico City anul viitor, dar până atunci avem două invitaţii la Berlin şi la Madrid. Leonce şi Lena îşi continuă aventura sud-americană. Decorul face aproximativ şase săptmâni cu vaporul. În iunie spectactorii clujeni vor putea vedea din nou spectacolul, urmând ca decorul să ia din nou calea oceanului.

Aţi susţinut şi un workshop în Columbia?

Am avut un workshop adresat unor tineri actori şi regizori sud-americani, mai ales columbieni dar şi argentinieni care s-au înscris la acest workshop şi el a fost axat pe nişte exerciţii foarte importante de atenţie, de coordonare, prin care să evite alunecarea în şabloane. Am lucrat pe două texte din punct de vedere al concepţiei regizorale, pe textul lui Shakespeare, „Hamlet” şi pe cel al lui Buchner,  „Woyzeck”. Au înţeles ideea de revitalizare a unor texte clasice prin concepţii originale, ce înseamnă ideea de concept regizoral, concept premergător alegerii unei piese. Până la urmă, teatrul creează şi transformă identităţi. Este foarte importantă organizarea unor asemenea ateliere care ne îmbogăţesc metodele de lucru şi menţin actorii dar şi alţi colaboratori ai scenei în formă flexibilă şi deschisă.

Cristina Beligăr

Foto: Dan Bodea

 

Articole din aceeasi categorie
Potrivit unui studiu realizat de o firmă de profil, locuințele din Cluj s-au ieftinit cu câțiva euro pe metru pătrat
08 Apr. 2019
14:58
5
În Parcul Industrial Tetarom III din Jucu s-a inaugurat recent o nouă investiții demarate de unul dintre cei mai mari clienți ce activează în acest perimetru: grupul italian de electrocasnice De’Longh
08 Apr. 2019
13:26
0
Consiliul Judeţean Cluj informează participanții la trafic și locuitorii din zonă în legătură cu faptul că, în cadrul programului de lucrări ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a judeţulu
08 Apr. 2019
13:13
0
O echipă de funcţionari ai Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj, instituţie publică de interes judeţean aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean, se va deplasa marți, 9 aprilie, începâ
08 Apr. 2019
10:15
0
Compania de Apă Someș a anunțat întreruperi ale furnizării apei potabile în localitățile Florești și Cetan.
08 Apr. 2019
09:28
0
Ordinul Arhitecților din România a lansat un concurs internațional de soluții pentru amenajarea zonei
08 Apr. 2019
08:56
0

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide