Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Joi, 01 Noi. 2012, 16:27
0
8895

Ioan Holender la Cluj: „A fi directorul Operei de Stat din Viena nu este o meserie”

Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei de Stat din Viena, care a condus instituţia timp de 18 ani, s-a aflat joi la Cluj-Napoca pentru a-şi lansa două volume autobiografice. Actualul director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu” de la Bucureşti a fost numit cetăţean de onoare al Clujului în anul 1994 şi consideră că şcoala clujeană a născut cei mai talentaţi muzicieni din România. Ioan Holender avea 24 de ani când a ajuns în Austria, în anul 1959, dar a rămas întotdeauna fascinat de artiştii români pe care a încercat să îi promoveze.

ioan holender la cluj fi directorul operei de stat din viena nu este o meserie
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

 

În 1988 Ioan Holender a devenit secretarul general al Operei din Viena şi al Volksoper (Opera pentru popor), iar în 1992 a fost numit manager general al celor două instituţii. Ioan Holender avea 24 de ani când a ajuns în Austria în anul 1959 dar a rămas întotdeauna fascinat de artiştii români, pe care a încercat să îi promoveze. Lipsa unei săli de concerte corespunzăoare însă nu va poziţiona niciodată Clujul pe harta festivalurilor importante de muzică clasică, este de părere maestrul.

Reporter: În majoritatea interviurilor dumneavoastră amintiţi de oraşul Cluj-Napoca şi de muzicienii pe care îi formează. Cât de bine este reprezentat Clujul în acest sens?

Ioan Holender: La noi în România, în arta lirică din toate timpurile tot ce-a fost mai bun, a venit de la Cluj, cântăreţi, dirijori, regizori, în organizarea teatrală totdeauna Clujul a fost peste nivel, nu a fost peste nivelul Bucureştiului pentru că Bucureştiul era luat atunci la Cluj. Amintesc doar câţiva, Dinu Bădescu de exemplu, sau în zilele de astăzi, cel mai muzical tenor, singurul wagnerian din ţară, Vlad Budoiu, tot de la Cluj. Academia de Muzică “Gheorghe Dima” a fost o pepinieră de cântăreţi, şi eu am trei angajaţi la Viena luaţi de aici. Să nu uităm cele două teatre cu regizori moderni, cum este Mihai Măniuţiu sau Tompa Gabor, mult mai interesanţi decât în celelalte teatre din ţară. Din păcate, unele vedete cum sunt Stela Simonetti, din cauza politicii comuniste nu au putut să iasă din ţară. Ar fi avut mari cariere internaţionale. Marii regizori însă, precum Tompa Gabor sau Andrei Şerban lucrează la Cluj, nu altundeva. Are ceva Clujul ăsta.

Ce vă leagă pe dumneavoastră de Cluj-Napoca?

Amintiri personale am doar cu baritonul Constantin Ursulescu care a fost martor într-un proces politic împotriva unchiului meu în perioada comunistă. Amintirea mea nu este foarte plăcută. Când am fost exmatriculat din Universitatea din Timişoara, am încercat să intru la Facultate în Cluj, că ziceam în naivitatea mea că Clujul e departe şi nu o să se afle, dar după trei zile dosarul meu a ajuns şi la Cluj şi am zburat şi de aici. Nu am amintiri private faţă de Cluj, am fost destul de puţin aici, dar sper să rectific această lipsă personală. 

Festivalul Internaţional Toamna Muzicală este cel mai longeviv din România, anul acesta a ajuns la cea de-a 46-a ediţie şi cu toate acestea bugetul acestuia a fost de 25.000 de lei. Există vreun nivel de comparaţie între Festivalul Internaţional Toamna Muzicală Clujeană şi Festivalul „George Enescu” care în 2013 va avea un buget de 9 milioane de euro?

Festivalul Enescu este cu siguranţă cel mai bine bugetat festival din Europa şi nu poate fi comparat cu Festivalul Internaţional Toamna Muzicală Clujeană, nici cu alte festivaluri datorită calităţii orchestrelor şi a invitaţilor care vin. La Cluj din păcate şi asta-i foarte trist şi de neînţeles că nu există o sală de concerte. Există un teatru în care se face tot şi teatru şi operă asta-i cam săracă treaba, nici măcar nu există o sală de concerte ca la Timişoara sau la Iaşi care au transformat un cinematograf în sală de concerte. Un festival de anvergură cum este Festivalul Enescu se poate face doar într-o capitală. Salzburg poate fi într-un fel comparabil, ei având un festival de teatru muzical scenic şi de teatru vorbit, ceea ce Festivalul Enescu nu este. Festivalul Enescu este din anul 1958 până astăzi unul dintre reperele culturale de frunte şi în toate timpurile strălucitoare ale României.

Care sunt calităţile unui bun manager al unei instituţii artistice?

Manageriatul a devenit ţara noastră acum. Eu am devenit director artistic al acestei instituţii şi am răspuns de tot ce se întâmplă acolo ca director de operă. Nu este o meserie, nu este o profesie şi nu am inventat-o eu. Eu nu am ajuns acolo râvnind la asta. Eu am ajuns acolo printr-o situaţie. Întotdeauna am spus-o chiar şi în limba germană, doar printr-o anumită situaţie ajungi la cârmuirea unei astfel de instituţii. Asta-i istoria vieţii mele, aceasta spun şi cărţile mele. Un director al unui institut de artă, al unui institut de recreare a creaţiunilor scrise de alţii trebuie să deservească în primul rând pe aceia care îi susţin, oamenii care trăiesc în ţara respectivă.  Prin impozitele pe care le plătesc o parte din aceşti bani sunt daţi pentru cultură, hai să spunem pentru Operă. De ce? Ca să le dai ceva înapoi. Ceea ce le dai înapoi sunt spectacolele şi calitatea lor. Acolo avem o obligaţie. Ei plătesc apoi încă o dată o sumă, simbolică zic eu, pentru ceea ce au plătit deja ca să vadă rezultatul a ceea ce s-a făcut pe banii lor. În baza asta funcţionează teatrele şi operele, nu pe baza sponsorilor. Sponsorii contribuie cu un bacşiş binevenit care însă nu poate înlocui subvenţia statală a oamenilor care trăiesc în ţara respectivă.

„De la Timişoara la Viena” (2005) şi „Spuse, trăite, dorite. Amintiri” (2011) sunt  cele două volume pe care Ioan Holender le-a lansat la Cluj în prezenţa publicului clujean şi a vechilor săi prieteni. Ioan Holender  a primit de cinci ori titlul de doctor honoris causa, Marea Medalie de Merit a Republicii Austria, este Officier de L’Ordre des Arts et des Lettres şi a fost decorat cu cel mai înalt ordin al statului român, „Steaua României”. Este membru de onoare al Staatsoper şi Volksoper din Viena, purtător al Medaliei de Aur Franz Schalk decernată de Wiener Philharmoniker, al Ordinului de Merit în Aur al Republicii Italia, al Ordinului Soarelui Răsare al Japoniei ş cetăţean de onoare al Timişoarei.

Articole din aceeasi categorie
Gavril Mihuț este primarul reales al comunei Chiuiești. Aflat la al 5-lea mandat consecutiv, plus încă unul de viceprimar, edilul clujean a candidat la aceste alegeri de unul singur.
22 Iun. 2016
14:14
1
Preotul greco-catolic Teodor Lazăr de la Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca a comentat la Ştirile LOOK PLUS prima întâlnire dintre un papă şi un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, cea mai
23 Feb. 2016
17:50
9
Hiturile sale au făcut istorie și încă sunt preferatele publicului la petrecerile retro. Dr.
01 Mar. 2015
15:16
5
Îşi începea activitatea în presă la mijlocul anilor '90, ca reporter la staţia Bistriţa a postului de radio 21.
18 Aug. 2014
11:58
12
Directorul Centrului Municipal de Cultură "George Coşbuc", Dorel Cosma, într-un interviu acordat citynews.ro, dezvăluie o serie din surprizele pregătite la deschiderea festivă a celei de-a 1
25 Iul. 2014
13:40
0
S-au scurs doi ani din cel de-al doilea mandat de primar al lui Ovidiu Creţu la cârma municipiului Bistriţa.
11 Iun. 2014
11:18
1

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide